DESCOPERĂ: Vezi proiectele agenției de publicitate Studio 157!

BihorNewsOradeaPoliticăVideo

Interviu Ilie Bolojan: „Dacă nu facem asta, rămânem un oraș de mâna a treia” (VIDEO)

La mai bine de o săptămână după Congresul PNL, Ilie Bolojan lămurește de ce nu s-a implicat în luptele din partid, dar și felul în care proiectele locale depind de guvernare. Poate fi continuat un proiect de 1 miliard de euro, precum cel al Drumului Expres Oradea – Arad, cu un guvern între două moțiuni? E util pentru Bihor controversatul program Anghel Saligny?

În interviul acordat BIHOREANULUI, președintele CJ Bihor vorbește și despre cele mai importante proiecte planificate pentru următorii ani și anunță altele, în premieră, cum ar fi un program de sprijinire a medicilor de familie. De asemenea, explică de ce își asumă riscuri precum înființarea companiei aeriene locale, în loc să „dea” bani pentru nevoi de moment. La finalul articolului, varianta video, integrală, a interviului!

– Ca lider reprezentativ al PNL, un bilanț e de neocolit după Congres: care sunt concluziile dvs.? De ce n-ați intervenit în niciun fel? Sunteți mulțumit de rezultat? Și cu cine ați votat?

– Fiind partid de guvernământ, iar Congresul suprapunându-se și cu pandemia, și cu criza guvernamentală, în opinia publică s-au format percepții care nu au avantajat PNL. În condițiile în care a trebuit să mergem la Congres, chiar dacă erau respectate condițiile privind capacitatea sălii, a părut că aceia care aveau o dublă calitate – și de delegați, și de autorități – cer oamenilor să respecte reguli, în timp ce ei par că nu le respectă, ceea ce n-a ajutat autoritățile în a da mesaje credibile populației. O a doua chestiune: deoarece campania din partid a fost lungă și agitată, percepția este că, în loc ca partidul de guvernământ să se ocupe de guvernare, se ocupă de conflictele interne și energiile nu se duc în direcția așteptată de cetățeni. De asemenea, faptul că o criză guvernamentală s-a produs peste efecte ale pandemiei în plan economic – creșterea prețului la energie, la gaze – din nou a consolidat percepția că nu se face ce trebuie.

De ce nu am intervenit la Congres? Au putut lua cuvântul doar candidații și 5 susținători desemnați de fiecare candidat. Noi, în Bihor, am stabilit că PNL Bihor nu se va alinia susținând un candidat sau altul, ținând cont de ceea ce v-am prezentat anterior. Dar, în baza discuțiilor cu ambii candidați privind faptul că PNL Bihor a avut cea mai mare delegație datorită rezultatelor, noi am considerat, iar ei (n.r. – Ludovic Orban și Florin Cîțu) au fost de acord să avem un reprezentant în Biroul Executiv Central, indiferent cine iese președinte. Ca atare, dl Birta (n.r. – ales vicepreședinte) a candidat susținut de ambele echipe. În rest, cum am spus, am decis să nu ne pronunțăm cum am votat și ce a gândit fiecare în cabina de vot.

„Suntem legați unii de alții”

– Cum credeți că se va încheia criza guvernamentală? Nu trebuia ținut aproape USR-PLUS cu orice preț? Ce șanse sunt ca Florin Cîțu să rămână premier?

– E greu să faci predicții în politica românească, pentru că adesea politicienii din România una spun și fac cu totul alta. Dacă ne-am lua după declarații, trei partide anunțând că vor vota la vedere, am putea presupune că moțiunea de cenzură ar avea șanse mari să treacă. Dacă declarațiile se vor dovedi reale și despre ce se va întâmpla după aceea, eu nu pot face prognoze.

Cred, însă, că trebuie să ținem seama de ce este nevoie în perioada următoare. Suntem într-o situație dificilă pe trei componente. În pandemie, suntem în plin val IV și e clar că lucrurile nu se rezolvă de pe o zi pe alta. Avem, apoi, o problemă economică, generată de creșterea prețurilor la energie și gaze, ceea ce va însemna creșterea cheltuielilor populației pentru încălzire, dar și a prețurilor la majoritatea produselor, prin urmare este nevoie de o supraveghere și poate de o intervenție a statului. Mai este PNRR, un contract prin care ne angajăm la anumite reforme, iar ca să le facem, ceea ce presupune o anume nepopularitate, ai nevoie de majorități stabile, nu de un guvern între două moțiuni.

Prin urmare, cu cât criza se soluționează mai repede și ajungem la o stabilitate, cu atât va putea Guvernul să intervină mai rapid asupra acestor aspecte și ale altora. Eu sper să se ajungă la o formulă cu majorități clare, nu de strânsură, ci cu susțineri explicite. Cea mai facilă formulă ar fi refacerea coaliției. Probabil că disponibilitatea la dialog și compromis va fi mai mare după Congresul USR-PLUS, să se poată purta o negociere, deoarece, cât timp cât au fost competiții interne, orice negociere îi afecta pe competitori și favoriza o radicalizare. Sper să se ajungă la un compromis, mă bazez pe o înțelepciune a celor care pot influența deciziile așa încât țara să meargă într-o direcție bună. Nici Bihorul nu poate să meargă bine, dacă România merge prost. Nici Vasluiul, nici Clujul. Suntem legați unii de alții și doar o guvernare bună a României va influența pozitiv și guvernările locale.

– Câte dintre proiectele județului depind de guvernare, câte pot fi „torpilate” pentru că PNL Bihor nu l-a susținut pe Cîțu?

– PNL Bihor, cum am spus, s-a plasat într-o poziție de neutralitate. În ce privește proiectele, eu am 13 ani în funcții administrative locale și am lucrat cu toate guvernele, de toate culorile. Problema în general nu e torpilarea politică a unor proiecte, ci de a colabora pentru ele. La noi, de obicei schimbările guvernamentale antrenează nu doar schimbarea unor miniștri și a secretarilor de stat, ci și a directorilor. Or, instabilitatea este o mare problemă, pentru că ai stabilit un proiect pe care un decident îl cunoaște, dar vine altul care trebuie să se lămurească și, până o face, se pierd luni de zile.

„Din bani puțini, lucruri cu impact maxim”

– Poate fi util județului controversatul Program Anghel Saligny? Miercuri vorbeați despre o centură metropolitană care să ocolească Oradea, Oșorheiul, Sânmartinul și Nojoridul. Cât de sigură e finanțarea?

– Aș puncta întâi noțiunea de program controversat. Pentru mine programul Anghel Saligny și în general programele de dezvoltare locală nu sunt niște programe controversate în sensul că se fură, că baronii locali nu știu ce fac. Problema e să se stabilească reguli așa încât accesarea banilor să se facă pentru proiecte cu valoare adăugată mare.

În Bihor, având o sumă mare dedicată Consiliului Județean (n.r. – 140 milioane lei), am urmărit un impact serios asupra dezvoltării județului. Avem drumuri județene pe care într-o zi circulă câteva sute de mașini, dar circulația e concentrată în zona Oradea și la 20-30 km distanță, la ieșirea din Oșorhei sunt 20.000 de mașini pe zi, la Sânmartin 19.000 mașini. Prin urmare, am analizat unde dezvoltăm drumuri județene pentru ca impactul să fie maxim. Discutând cu primăriile Oradea și ale celor trei comune, Oșorhei, Sânmartin, Nojorid, am convenit să facem acest inel metropolitan, avantajul fiind că Oradea ne-a cedat cota alocată municipiului. Banii dedicați CJ Bihor și cei dedicați Primăriei Oradea (n.r. – 43 milioane lei) acoperă 80-90% din investiție. Dacă am fi făcut orice alt drum județean am fi avut un impact mult redus.

Ce cred eu că nu trebuie făcut, și din păcate s-a făcut în trecut, e să alocăm fonduri în comune în care de 10 ani nu s-au mai eliberat nicio autorizație de construcție, în care rata mortalității e mult mai mare decât a natalității, în care casele sunt părăsite. Dar dacă într-o comună se construiește, dacă vin oameni acolo, investițiile au impact. Deci, din banii puțini pe care îi avem trebuie să facem lucruri cu impact maxim.

– Dar PNRR, cu fonduri europene, ce poate aduce pentru județ? În lista investițiilor preconizate am găsit doar electrificarea căii ferate Episcopia Bihor – Cluj și viitorul spital de Infecțioase. Nu e cam puțin?

– Era greu să vii cu proiecte-catarg în fiecare județ, dar cred că ce e prins pentru Bihor este bine. În PNRR sunt însă și sume dedicate fiecărei primării, pentru reabilitarea unor spații, pentru digitalizare, zone verzi etc. Noi dorim să propunem primăriilor să reabiliteze dispensarele, pentru că dacă nu creăm condiții mai bune pentru medicina primară tot mai mulți oameni vor ajunge în spitale, cu costuri și timpi de vindecare mai mari. Un parteneriat cu primăriile și medicii de familie pentru o infrastructură de sănătate mai bună în mediul rural va fi pentru noi o prioritate în perioada următoare.

– Asta e o noutate, nu ați mai spus-o public. Ați discutat-o cu primarii?

– Am discutat cu Asociația Medicilor de Familie și sunt convins că primarii vor sprijini și ei ideea, sănătatea locuitorilor este o prioritate și pentru ei. Acum facem o analiză a stării dispensarelor și vom ști cu care primari să discutăm. De asemenea, vom aloca fonduri de la CJ Bihor pentru dotarea unor cabinete de medicină de familie cu aparate, cu ecografe, de exemplu, așa încât oamenii să-și poată face analizele la medicul de familie. La fel cum un spital din Oradea va putea primi rezultatele unei ecografii de la spitalul din Beiuș, și un cabinet de medicină de familie va putea face acest lucru.

De asemenea, ne gândim la cofinanțarea unui asistent sanitar comunitar, care să se ducă periodic la vârstnicii din sate, să vadă ce probleme mai au, să le ia glicemia, să le verifice tratamentul, să le facă programări, poate și să-i ducă cu mașina la medicul de familie. Vom finaliza aceste programe în această toamnă și de anul viitor vor fi finanțate prin CJ Bihor.

„Problema e viteza”

– Ați lansat proiecte de infrastructură ambițioase. O premieră pentru România este cel al Drumului Expres Oradea – Arad, abandonat un deceniu de CNAIR și preluat anul trecut de autoritățile locale. Poate fi blocat de un guvern neprietenos?

– Am identificat și preluat proiecte „amorțite”, cum e centura Aleșd, centura Beiuș, Drumul Expres Oradea – Arad. Toate depind de o mulțime de avize, dar nu blocarea e problema, ci dinamica, viteza, pentru că, fiind prevăzute în actuala perioadă de finanțare europeană, trebuie finalizate până în decembrie 2023. Orice întârzieri produc risc de a pierde bani și oportunități. În ce mă privește, fac tot posibilul să menținem o anumită cadență, așa încât pe majoritatea să le finalizăm în 2023, dar proiectul Drumului Expres Oradea – Arad, de 119 km, nu are cum, fizic, să fie finalizat până atunci.

– În campanie ați vorbit despre „exportarea dezvoltării” în toate zonele județului prin crearea de parcuri industriale. În ce stadiu e proiectul? Nu va afecta el forța de muncă pentru Oradea?

– Două treimi din locurile de muncă din Bihor sunt concentrate în Oradea. Ca să exporți prosperitate, ai două posibilități: scurtezi timpii de navetă la 20-30 km de Oradea făcând mai multe drumuri, ceea ce facem prin rețeaua de drumuri metropolitane, și concomitent faci un transport în comun mai bun, subiect pe care îl vom ataca anul viitor. A doua posibilitate e să duci locuri de muncă și la 40-50-70 km de Oradea, distanțe care nu sunt confortabile pentru navetă. Am propus o rețea satelitară de parcuri industriale în orașe centre de regiuni – Marghita, Aleșd, Beiuș, Ștei, iar în primăvară vom licita proiectarea și execuția, într-o primă fază din banii CJ, sperând că proiectele vor fi finanțate prin Programul Operațional Regional. Nu există nicio contradicție între dezvoltarea acestor parcuri satelitare și cele din Oradea pentru că în acele zone există forță de muncă neocupată sau care nu vrea să facă navetă. Mai cred că vom avea un fenomen interesant: unele companii din Oradea își vor face secții în aceste parcuri din județ. Dar să vă spun că de a doua zi ele vor fi pline, v-aș minți. Și în Oradea a durat cam 10 ani până ce parcul de pe Borșului a prins conturul de acum.

– Esențială e și racordarea la gaz a localităților. La finele anului trecut unii primari au depus proiecte spre finanțare la Ministerul Fondurilor Europene, dar nu s-a mai auzit nimic de ele, iar CJ Bihor a schimbat strategia, promițând sprijin. Pe când rezultatele?

– Sunt trei situații diferite. Sunt localități care au depus proiecte pentru rețele pe fonduri europene, din păcate evaluarea lor nu e nici acum încheiată, dar eu sper că cel puțin o parte – cele din Zona Metropolitană Oradea și cele dintre Beiuș și Ștei – vor avea punctajele maxime. O altă categorie sunt localitățile unde există rețele de gaz, dar trebuie extinse, iar pentru asta am contactat deținătorii de licențe și o să anunțăm în perioada următoare un plan de investiții. În satele centre de comune, trebuie să introducă rețele deținătorii de concesiuni, iar în satele aparținătoare extinderea va fi făcută cu cofinanțări pe care le vom oferi noi, pe lângă cele ale comunelor. O a treia categorie sunt comunele unde nu există nici rețele, nici concesionari, comune mici, unde se pune problema rentabilității, fiindcă nu poți face o rețea pentru o gospodărie unde mai stă o persoană vârstnică, oricât ai vrea. Am făcut un studiu care dintre comune au și activități economice care să necesite consum de gaz, am discutat cu primarii și vom organiza licitații în care, pe lângă ce pune Primăria, va veni și CJ Bihor cu o confinanțare. Am îndemnat primarii chiar și să contracteze credite pentru investiții, deoarece astfel comunele vor fi mai atrăgătoare.

„La alt nivel”

– Insistați pentru o conectivitate cât mai bună – rutieră, feroviară, aeriană – iar săptămâna trecută ați obținut aprobarea înființării Air Oradea. PSD vă impută, însă, că există alte probleme nerezolvate pentru care puteau fi folosite cele 3 milioane euro alocate. Cum răspundeți celor care zic că proiectul ar fi mort din start? Conectivitate cu ce costuri? Și pentru cine?

– Sunt mai multe aspecte, unul e cum folosești puținii bani publici pe care îi ai. Eu am susținut totdeauna că trebuie să avem niște bugete pentru perspectivă și bugete pentru nevoi. Dacă toți banii îi duci în nevoi, nu rămân pentru rezolvarea perspectivelor, pentru dezvoltare. Când am ajuns primar, Oradea avea probleme de dezvoltare și m-am gândit ce trebuie făcut. Atunci era clar că toate orașele care s-au dezvoltat – Timișoara, Cluj – aveau parcuri industriale, noi nu. Am alocat 7 milioane euro pentru parcurile industriale și vă imaginați câte altele se puteau face, dar n-ar mai fi existat cele 20.000 locuri de muncă, care în fiecare an generează 7 milioane euro din impozitele pe salarii. Deci a fost o investiție care a generat bani cu care Primăria în fiecare an asfaltează niște străzi, rezolvă probleme sociale.

Acum, după 13 ani, trebuie trecut la un alt nivel. Clujul și Timișoara sunt deja la un alt nivel, pentru că o componentă importantă a economiilor lor se bazează pe valoare adăugată mare – IT, periferice, servicii, medicamente -, ceea ce trebuie să facem și noi în Oradea. Pentru asta trebuie să asigurăm o conectivitate foarte bună și o parte din banii pentru dezvoltare am considerat că merită să-i alocăm pentru conectivitatea aeriană. Că asta va avea efecte de pe o zi pe alta nu pot garanta, dar dacă nu facem asta Oradea va rămâne un oraș de mâna a treia. Or, eu nu-mi permit să nu fac maximum din ce se poate face. Dacă lucrurile vor ieși bine va fi meritul tuturor, dacă nu, știu cine va fi înjurat. Deci îmi asum niște riscuri. Știu că și cetățenii dintr-o comună au dreptul la drumuri asfaltate, că am putea duce banii în drumuri comunale, dar de ei vor beneficia 1.000 – 2.000 de oameni, însă nu zeci de mii.

– Oradea, e un truism, nu poate fi puternică fără o Universitate performantă. Ca primar, ați oferit Universității sprijin pentru infrastructura specifică, de pildă pentru construirea unor cămine studențești. În rest, însă, e un pariu ratat?

– Rezultatele se vor vedea și aici în timp, pentru că pe de o parte trebuie să apară căminele, cele două centre de transfer tehnologic și științific finanțate cu sprijinul Primăriei și Consiliului Județean, trebuie lucrat la structură. Dar e clar că rămâne o prioritate sprijinirea învățământului universitar. Crearea condițiilor pentru o creștere a calității și inclusiv acordarea de burse, programul „Realizează-te în Oradea” – sunt modalități de susținere a Universității, de retenție a tinerilor în oraș și de atragere a altor specialiști care devin și ei un motor al dezvoltării.

„Fiecare are partea lui de vină”

– La aproape un an după alegerile parlamentare, instituțiile deconcentrate ale Guvernului au, cu puține excepții, aceiași șefi. Altfel spus, guvernul își implementează programul liberal cu directori pesediști. Poate să facă schimbări fără să-i schimbe?

– Trebuie să discutăm deschis: 90% dintre cei care ocupă funcțiile au câștigat niște concursuri, au calificative de foarte bine, prin urmare nu există motive juridice să fie schimbați, și atunci sunt două abordări. Dacă aceasta e linia, că sunt concursuri, atunci, hai să facem concursuri pe bune și nu mai discutăm de asumare politică. Dacă guvernele vor ca serviciile deconcentrate să fie brațele în teritoriu, atunci lumea politică trebuie să spună că directorii primesc statut de demnitari, ca prefecții, vin și pleacă cu guvernul. Eu nu mă pot plânge acum că nu am putut lucra cu actualii șefi de servicii deconcentrate, de stânga sau de dreapta. Sigur, nu e totul perfect, nu toate merg cum am dori pentru ca proiectele să meargă mai repede.

– Cine e vinovat că românii nu sunt protejați de aceste prețuri explozive ale energiei?

– Sunt trei factori, unii depind de noi, alții nu. Factorul major este situația globală: România nu mai e o țară izolată unde cineva să impună prețuri. Suntem într-un sistem global și tot ce se întâmplă în lume ne afectează. Cum suntem vulnerabili, bineînțeles că impactul asupra noastră e mare. A doua cauză e că lumea politică românească a fost tentată să răspundă doar la nevoile de moment, nu a gândit în perspectivă. Deci lipsa unei planificări pe temele astea – creșterea capacității pe hidrotehnic, exploatarea gazelor, interconectivitate cu sistemele energetice vecine – se datorează faptului că politicienii au văzut doar cu faza scurtă. Prin urmare, astăzi suntem prinși pe picior greșit și fiecare are partea lui de vină.

– V-ați vaccinat anti-Covid? De ce credeți că suntem penultimii în Europa la vaccinare? Ce ați făcut dvs și primarii liberali pentru a gestiona pandemia?

– Da, sunt vaccinat, iar săptămâna viitoare intenționez să fac și a treia doză. În ce privește situația vaccinării, și aici sunt mai mulți factori, care țin de cultura unor comunități, de modul în care se comunică cu oamenii, de măsurile pe care le ia un guvern – toate au contribuit la situația proastă în care ne găsim. Știți, oamenii au reacții sociale dacă au de pierdut, unii au luat Premiul Nobel studiind economia comportamentală. În plan social nu are efect să promiți 100 de lei cuiva să se vaccineze. Ce e de făcut? În primul rând ca între ceea ce spune un decident și ceea ce face să existe concordanță, pentru că altfel oamenii nu au încredere. În ce privește ce am făcut eu, anul trecut, ca primar, am fost implicat foarte mult în gestionarea pandemiei pentru că Primăria are în subordine spitalele. Ca președinte al CJ Bihor am dat sprijin peste tot unde s-a putut și toți primarii au fost rugați să se implice în încurajarea vaccinării.

– Știm că nu vă plac scenariile contrafactuale, dar dacă ați fi premier, ce măsuri ați lua pentru a opri deriva și a pune bazele unei administrații performante? Ce reforme trebuie făcute urgent?

– Nu se pune această problemă, însă indiferent cine este premier sunt niște reguli pe care, dacă le respecți, nu este garantat că vei reuși, dar ai premise că vei reuși. Dacă nu le respecți, sigur va ieși prost. Or, e clar că, dacă nu există o stabilitate și o convergență între ce vrea Guvernul și susținerea parlamentară, nu poți lua decizii. Am discutat despre pandemie și există sentințe că anumite restricții trebuie decise prin legi, nu pot fi decise prin Hotărâri de Guvern, or dacă nu poți impune o lege, degeaba ne lamentăm.

Deci, oricine ar fi decidenții, trebuie o convergență între Guvern și Parlament, de coeziune la nivelul coaliției – pentru că în România nu pot guverna decât coaliții – și să ai forța să faci lucrurile neplăcute necesare în crize. În crize trebuie totdeauna să-ți asumi înjurăturile și să treci prin deșert. În orice criză, indiferent că e vorba de o firmă mică, de Consiliul Județean, de Guvern, nu poți să echilibrezi lucrurile fără să deranjezi pe nimeni. Asta nu se poate nicăieri în lume.

Vezi întregul interviu mai jos! Video: Paul Lelea

Știre preluată de pe ebihoreanul.ro

Related posts
NewsOradea

Blocaţi în stâlp: Lucrările de reabilitare a unei străzi din Oradea s-au oprit într-un stâlp (FOTO)

OradeaNews

S-o vedem şi noi. Se testează posibile soluţii de iluminare a Pieţei Unirii din Oradea (FOTO)

News

Atenţie, şoferi! Noi reguli de depăşire a bicicliştilor

OradeaNews

Acces gratuit! Turnul Primăriei Oradea a fost redeschis publicului după doi ani de șantier (FOTO / VIDEO)

Sign up for our Newsletter and
stay informed

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *